Diferențe sociale între Franța și Suedia

iun. 15, 2022 | Dimensiunea culturală | 0 comentarii

În acest blog veți putea descoperi diferențele sociale și culturale dintre două țări foarte dezvoltate, Franța și Suedia. Aceste țări, care par să aibă multe în comun, au de fapt o diversitate uimitoare în ceea ce privește modul în care trăiesc și gândesc. Astfel, putem compara țările folosind 5 criterii Hofstede: distanța față de putere, individualism vs. colectivitate, masculinitate vs. feminitate, evitarea incertitudinii și orientarea pe termen lung vs. pe termen scurt.

Individualism vs colectivism
Al doilea criteriu pe care îl analizăm este individualismul; acesta înseamnă angajamentul pe care lucrătorii îl au față de companie și dacă aceștia se comportă individual sau în mod loial față de companie. În Franța avem o muncă pe care o putem numi individuală, dar asta nu înseamnă că nu există o muncă în echipă.
Situația nu este foarte diferită de cea din Suedia, o societate mai degrabă individualistă, în care munca este recompensată în funcție de criterii care privesc subiectul individual și nu grupul, în care deciziile sunt luate mai degrabă în funcție de propriile interese și nu de beneficiile grupului.

Masculinitate VS feminitate
Cel de-al treilea criteriu este masculinitatea sau feminitatea: este vorba despre idealurile de viață care îi determină pe oameni să facă alegeri decisive. Dacă o țară are tendința de a fi masculină, înseamnă că populația este mai concentrată pe competiție, rezultate și succes. Pe de altă parte, dacă o țară tinde spre feminitate, oamenii vor avea idealuri mai degrabă legate de calitatea vieții și de cooperarea socială, deci de respect și considerație pentru ceilalți.
În acest domeniu, Franța se află într-o poziție echilibrată care tinde spre feminitate datorită sistemului său social foarte bun, cu o săptămână de lucru de numai 35 de ore și aproximativ cinci săptămâni de concediu pe parcursul anului, deși este strictă în ceea ce privește orele de lucru. În plus, clasa muncitoare este predominant masculină. Acest lucru este unic în toate țările europene.

Suedia este o țară feminină, societatea apreciază egalitatea și solidaritatea între oameni și se acordă o atenție deosebită vieții personale și profesionale, cu un program de lucru flexibil și timp liber în timpul serviciului și în afara acestuia.

Evitarea incertitudinii
Cel de-al patrulea criteriu pe care îl analizăm este evitarea incertitudinii. Acest criteriu evaluează modul în care o țară sau o societate ia decizii pentru a face față viitorului și preocupărilor care ar putea apărea într-un moment necunoscut.

Francezii nu-și fac griji, deoarece planifică majoritatea lucrurilor și le place să fie bine informați, mai ales în cazul reuniunilor și mai ales al negocierilor, cum ar fi exemplul emblematic al sindicatelor: foarte puțini membri, dar o pondere colectivă mai mare decât a sindicatelor germane pentru abia ⅕ din populația activă reprezentată. Francezii sunt perfecți pentru tehnologiile pe termen lung, cum ar fi centralele nucleare sau companiile producătoare de trenuri și avioane. De aceea, în Franța, sistemul este foarte organizat și respectat, cu un sistem juridic puternic și dezvoltat.

Societatea suedeză funcționează într-un mod diferit față de cea franceză, există mai multă toleranță pentru abaterea de la reguli și, dacă o normă este problematică sau depășită, nu există nicio problemă în a o elimina sau schimba. Există mai multă libertate în ceea ce privește orarul și nu prea multă diligență în ceea ce privește precizia.

 

Orientarea pe termen lung VS orientarea pe termen scurt
Ultimul criteriu este orientarea pe termen lung sau scurt, este vorba de capacitatea populației, dar mai ales a companiilor, de a se adapta la schimbări. A avea o orientare pe termen lung înseamnă să accepți schimbările culturale sociale și să accepți schimbarea. Pe de altă parte, o orientare pe termen scurt înseamnă atașament față de tradițiile culturale și, prin urmare, față de rădăcinile țării.

Franța, ca țară dezvoltată, adoptă o orientare pe termen lung, cetățenii sunt foarte deschiși la noi culturi și manifestă o toleranță absolută față de tradițiile care nu sunt franțuzești. Desigur, trebuie făcută aici o distincție între aspectele sociale și cele politice, sau chiar antreprenoriale. Franța vizează, de asemenea, educația tinerilor pentru viitor, cu investiții din ce în ce mai mari și metode educaționale importate din Japonia, sau cu investiții financiare puternice în integrarea tehnologiei în școli, în special prin FabLab-uri academice sau ministeriale, sau prin împrumutul/donarea de echipamente informatice elevilor de liceu.

Suedia, chiar dacă un pic mai puțin decât Franța, are, de asemenea, o orientare pe termen lung, suntem destul de deschiși la schimbări și nu este o problemă să schimbăm tradițiile.

Concluzie
Acestea sunt, pe scurt, diferențele socio-culturale dintre Franța și Suedia, însă această analiză nu funcționează pe bază individuală, ci ia în considerare tendințele generale ale unei populații, cu toată complexitatea sa.

Proiectul dumneavoastră ERASMUS în Franța începând cu o ofertă gratuită!