Grecia și Olanda, în calitate de țări europene, nu își fac griji în ceea ce privește tehnologia și infrastructura. Astfel, putem compara țările folosind 5 criterii Hofstede: distanța față de putere, individualism vs. colectivitate, masculinitate vs. feminitate, evitarea incertitudinii și orientarea pe termen lung vs. pe termen scurt.

Distanța față de putere
Distanța față de putere este un criteriu care evaluează acceptarea de către populație a distribuției inegale a puterii între clasele sociale și lucrători și, prin urmare, a relațiilor la locul de muncă.

În Grecia, împărțirea puterii are o mare influență, iar subdiviziunea în ierarhii este acceptată de toată lumea, astfel încât inegalitățile dintre clase sunt aproape universal acceptate și servesc la stabilirea poziției sociale și a respectului care trebuie arătat. De fapt, Grecia are cea mai scăzută rată a criminalității din Europa. De asemenea, respectul față de persoanele în vârstă este esențial.

În Olanda, pe de altă parte, distanța față de putere este mult mai mică decât în Grecia, ceea ce înseamnă că populația este mai puțin exigentă și mai tolerantă în domeniul muncii. Există mai multă comunicare între lucrători și superiori, care doresc să fie informați cu privire la schimbările și modificările din cadrul companiei. Inegalitatea și controlul nu sunt privite cu ochi buni.

Individualism vs colectivism
Al doilea criteriu pe care îl analizăm este individualismul; acesta înseamnă angajamentul pe care lucrătorii îl au față de companie și dacă se comportă individual sau în mod loial față de companie.

Grecia este o țară mai degrabă colectivistă, iar copiii sunt obișnuiți să facă parte dintr-un grup încă de la naștere, creând relații stabile și cu multă încredere. De aceea, și la locul de muncă oamenii sunt foarte deschiși, disponibili și contribuie la crearea unui mediu de comunicare și a unor relații durabile. Așadar, nu este necesar să spunem că munca în grup este mai bună decât cea individuală.

În Olanda, societatea este mai mult axată pe individualism, avem grijă de noi înșine și apoi de ceilalți, munca în echipă este bine văzută, însă ajungem să fim recompensați pentru rezultatele obținute, iar acest lucru îi împinge pe oameni să se divizeze și crește competiția între colegi. De fapt, societatea funcționează cu beneficii reciproce, iar cariera personală împiedică loialitatea care ar ajunge să se formeze în grupuri.

Masculinitate VS feminitate
Cel de-al treilea criteriu este masculinitatea sau feminitatea: este vorba despre idealurile de viață care îi determină pe oameni să facă alegeri decisive. Dacă o țară are tendința de a fi masculină, înseamnă că populația este mai concentrată pe competiție, rezultate și succes. Pe de altă parte, dacă o țară tinde spre feminitate, oamenii vor avea idealuri mai degrabă legate de calitatea vieții și de cooperarea socială, deci de respect și considerație pentru ceilalți.

Societatea greacă este echilibrată între feminitate și masculinitate, în mod normal are în vedere succesul și grija familiei, deoarece în Grecia familia are un rol foarte important, dar acest lucru nu exclude formarea de grupuri mari și nu există o lipsă de toleranță față de persoane sau tradiții străine.

Olanda este o țară foarte feminină, oamenii își separă foarte mult viața privată de cea profesională și sunt foarte atenți la relația dintre cele două. În întreaga țară există o mare solidaritate, deschidere și egalitate. Preferăm să discutăm lucrurile cu calm și în liniște. În plus, în special în domeniul muncii, nu există nicio diferențiere între drepturile bărbaților și cele ale femeilor.

Evitarea incertitudinii.

Cel de-al patrulea criteriu pe care îl analizăm este evitarea incertitudinii. Acest criteriu evaluează modul în care o țară sau o societate ia decizii pentru a face față viitorului și preocupărilor care ar putea apărea într-un moment necunoscut.

Grecii sunt un popor căruia nu-i place neprevăzutul și preferă să se pregătească pentru toate schimbările posibile. Respectul față de lege este esențial, iar abaterile de la normă nu sunt luate cu ușurință. Poate că acesta este motivul pentru care Grecia are cea mai mică rată de neplată din Europa.

Țările de Jos au, de asemenea, un nivel ridicat de evitare a incertitudinii, un nivel ridicat de respectare a standardelor și a legii. Munca se bazează pe principii rigide; regulile și programele sunt stricte și există o oarecare intoleranță față de ideile care nu se încadrează în ideologiile țării. Punctualitatea, inovația și siguranța sunt domenii în care se acordă o atenție deosebită și de care oamenii sunt foarte atașați.

Orientarea pe termen lung VS orientarea pe termen scurt
Ultimul criteriu este orientarea pe termen lung sau scurt, este vorba de capacitatea populației, dar mai ales a companiilor, de a se adapta la schimbări. A avea o orientare pe termen lung înseamnă să accepți schimbările culturale sociale și să accepți schimbarea. Pe de altă parte, o orientare pe termen scurt înseamnă atașament față de tradițiile culturale și, prin urmare, față de rădăcinile țării.

În acest criteriu, societatea greacă se află într-o poziție neutră, nu îi deranjează să se adapteze și să accepte noi tradiții și moduri de viață, dar populația greacă rămâne, de asemenea, foarte atașată de vechea cultură și de rădăcinile țării. De aceea, în Grecia se întâlnește un amestec de antichitate și modernitate, cu multe vestigii arheologice, cum ar fi templul Athenei, în centrul unui oraș dezvoltat precum Atena.

Pe de altă parte, Olanda are un simț al adaptării mai tolerant decât Grecia, populația nu are aproape nicio problemă în a face față schimbărilor culturale și în a se adapta la schimbări. În plus, există o tendință ridicată de a economisi și de a investi.

Concluzie
Acestea sunt, pe scurt, diferențele socio-culturale dintre Grecia și Țările de Jos, dar această analiză nu funcționează pe bază individuală, ci ia în considerare tendințele generale ale unei populații, cu toată complexitatea sa.